Activitatea particulară de pază în Moldova sub ținta noului guvern!

Afacerile cu servicii de pază în Republica Moldova există de aproximativ 30 de ani și, printre altele, este un factor important în asigurarea ordinii publice.

În democrațiile dezvoltate, activitatea particulară de pază este cea mai favorizată în de stat. În SUA, structurile particulare de pază au propriul sistem penitenciar și asigură securitatea centralelor nucleare.

Noile autorități moldovenești, fiind promotorii cursului liberal, încearcă să influențeze condițiile egale de concurență și, cel mai probabil, satisfăcând anumiți lobby-ști, să interzică protecția întreprinderilor de stat și a altor obiective importante pentru stat de către structurile particulare de pază.  

De fapt, aceasta este intervenția statului, de altfel, grosolană și neceremonioasă în relațiile de piață în domeniul protecției proprietății, pazei bunurilor, prevenirii delapidărilor și a diferitelor tipuri de infracțiuni economice.

Încercări similare au mai fost făcute, însă, după consultări cu comunitatea profesională, au rămas intenții și nu au fost puse în aplicare.

Vor merge actualii conducători care declară valorile liberale pe calea interferenței grosolane în procesele economiei de piață? Întrebarea nu este de dragul spusului, întrucât deja au fost făcuți pași concreți, care pot duce și, cel mai probabil, vor duce, la falimentul multor întreprinderi particulare din Moldova, unde sunt angajați mii de persoane.  

Astăzi, companiile particulare de pază asigură paza multor obiecte serioase, printre care, de exemplu, Premier Energy, Moldelectrica, Moldova-Gaz, Chișinău-Gas, Termoelectrică și multe altele. Angajații companiilor particulare de pază sunt cei care asigură paza în licee și gimnazii, policlinici și spitale.

Și acum toate aceste obiecte sunt supuse modificărilor legislative (dacă vor fi aprobate), care au fost deja înregistrate în Parlament și sunt promovate de deputații din partidul de guvernământ.

Modificările vizează Art. 23. Legea privind activitățile de detectivi și de securitate privată, sau mai bine zis, punctul 10 al acestuia, care vizează obiectele interzise pentru protecție de către întreprinderile private. Acum acest punct sună încă așa:

   (10) Activitatea particulară de pază nu poate fi practicată la obiectivele de depozitare și păstrare a armelor, munițiilor, materialelor explozibile ce aparțin autorităților publice, la obiectivele de depozitare și păstrare a substanțelor toxice, radioactive și periculoase, a substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor (cu excepția instituțiilor medicale și a farmaciilor private), precum și la Banca Națională a Moldovei.

Amendamentele sugerează ca acest alineat să fie completat în mod substanțial prin adăugarea următoarelor obiecte la lista interzise pentru protecție:

1. Ministerele și structurile lor organizatorice.
2. Autoritățile centrale administrative subordonate guvernului și structurilor lor organizatorice.
3. Autoritățile publice autonome.
4. Organizații înființate de Guvern, inclusiv instituții de sănătate publică din subordinea Ministerului Sănătății.
5. Obiective pentru depozitarea și depozitarea armelor, munițiilor, explozivilor și substanțelor radioactive.
6. Obiective pentru depozitarea și păstrarea substanțelor narcotice și psihotrope (cu excepția instituțiilor medicale private, farmaciilor private)
7. Instanțele și procuraturi.
8. Întreprinderi de stat și/sau organizații comerciale cu capital de stat și organizații comerciale cu capital social majoritar al statului.

După cum puteți vedea, această listă a fost extinsă semnificativ datorită zonelor în care își desfășoară activitatea astăzi companiile private de securitate.

În nota explicativă, autorii explică necesitatea elaborării acestui proiect de lege prin faptul că citatul: „au fost efectuate numeroase investigații jurnalistice, în urma cărora au apărut anumite suspiciuni cu privire la legalitatea achiziției publice a unor astfel de servicii în baza unui contract de către organele și instituțiile statului”.  

Ce fel de investigații jurnalistice, când și de către cine, nu au fost precizate în nota informativă. Mai mult, nota spune că până acum nu s-a purtat o discuție amplă asupra acestui proiect de lege.

Cu toate acestea, există informații că acest proiect de lege va fi examinat și adoptat până la sfârșitul acestui an.

Ce va implica asta?

Astăzi, în Moldova există peste o sută de companii particulare de pază care angajează peste zece mii de persoane. Aceștia sunt în marea lor majoritate pensionari din structurile de putere, cu pregătire profesională bună și vârstă destul de productivă - 45-55 de ani.

Deci, având în vedere reducerea volumului de muncă, mulți dintre aceste persoane încă destul de tineri vor rămâne fără un loc de muncă, iar familiile lor fără venituri.

Totodată, președintele Maia Sandu face insistent apel la diasporă să se întoarcă acasă la muncă și să ridice economia, iar, între timp, în Moldova se lucrează pentru a se asigura că părinții și alte rude ale acestor persoane să fie concediate.  

Dar să continuăm, aceste firme particulare de pază au investit resurse financiare semnificative, atât în ​​dotarea tehnică modernă a activităților lor profesionale, cât și în pregătirea regulată a angajaților. Sunt echipate cu comunicații speciale, au fost achiziționate uniforme și vehicule pentru un răspuns prompt.

Mai mult, majoritatea firmelor de pază au semnat deja contracte pentru anul viitor pentru prestarea serviciilor. Dacă legea va fi adoptată și contractele vor fi reziliate, atunci întreprinderile vor suferi pierderi financiare semnificative. Dar statul va fi și el în pierdere, deoarece companiile particulare de pază achită în mod regulat impozite considerabile la trezorerie.

Acest lucru ne reamintește recentul discurs pompos al premierului Natalia Gavriliță, care literalmente a făcut o ”declarație de dragoste” față de micile afaceri. Mai mult, ea și-a exprimat încrederea că „afacerile și guvernul vor lucra împreună pentru a face mediul de afaceri mai prietenos pentru a atrage investiții”. Ei bine, cum se încadrează aceste afirmații în acțiunile de limitare a oportunităților companiilor de securitate, care sunt tocmai reprezentanții micilor afaceri?  

Apropo, la o notă către autorități, firmele private de securitate nu se vor lăsa atât de ușor acest sechestru raider de către stat și vor face recurs împotriva rezilierii anticipate a contractelor de prestare de servicii în instanțe până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și va cere compensații pentru profiturile pierdute. Și statul va trebui să plătească.

Dar asta nu este tot. Dacă pleacă agențiile profesionale de securitate privată, cine va păzi obiectivele importante? Așa este - Serviciul Pază de Stat. Totul pare a fi logic. Dar aici sunt capcane.

În primul rând, atât companiile particulare de pază, cât și Paza de Stat au absolut aceleași autorizații, iar angajații urmează o pregătire complet identică, despre care primesc certificate de format unic. În același timp, nivelul de pregătire profesională și calitatea muncii este mai înalt și mai eficient în companiile particulare de pază decât în Paza de Stat, unde, potrivit unei surse care și-a dorit să rămână anonimă, cumătrismul, corupția și schemele de achiziții la prețuri excesive înfloresc.  

În al doilea rând, o astfel de expulzare din segmentul privat va duce la monopolizarea pieței serviciilor de pază, care într-o economie de piață este, cel puțin, un mauvais-ton.

Merită de amintit Decizia Curții Constituționale nr.6 din 13.02.2014. Acolo scrie alb pe negru că „agenții economici nu pot fi privilegiați între ei, indiferent de orice criteriu, chiar dacă Fondatorul este Statul! Ei trebuie să fie egali între ei, altfel principiile economice ale pieței și concurența loială sunt încălcate” 

În al treilea rând, astăzi Serviciul Paza de Stat este, în mare, o structură birocratică umflată, în care sunt mai puțini agenți operativi decât funcționari. Iar echipamentele speciale moderne și echipamentele speciale pentru Paza de Stat nu au fost reechipate de mulți ani.

Cu o lipsă evidentă de personal profesionist, care este evidentă după multe optimizări, și lipsa echipamentelor tehnice moderne, Paza de Stat pur și simplu nu va putea acoperi fizic toate obiectele din care companiile particulare de pază vor fi obligate să plece (dacă acestea amendamentele vor fi adoptate).

Totul indică la faptul că statul nu este capabil să administreze efectiv vreo afacere în Moldova. Există suficiente exemple în acest sens și este ușor de imaginat ce se va întâmpla cu paza obiectivelor importante dacă acest proiect va intra în vigoare...

Și ceea ce obținem în final este un colaps în paza celor mai importante obiective.

În această situație, statul va trebui să achiziționeze urgent echipamente, până la pupitrele de comandă, care au fost cândva în dotarea Pazei de Stat, dar au fost demult depășite și demontate. Să comande uniforme, să reaprovizioneze parcul de vehicule, să efectueze atestarea personalului, să organizeze reciclarea, să recruteze angajați.

Și asta necesită timp și, cel mai important, bani. De unde? Toate din același loc - din buzunarele noastre, fie sub forma unei majorări a impozitelor, fie sub forma includerii acestor articole de cheltuieli în tarife, dacă vorbim, de exemplu, de astfel de întreprinderi care au nevoie de pază profesională precum Moldova-Gaz sau Premier Energy.

Apropo, Moldova este în drum spre Europa, despre care liberalii strigă la fiecare colț. Deci, în Europa nu există deloc conceptul de pază de stat. Fostele țări din lagărul socialist, devenite membre ale Uniunii Europene - România, Bulgaria, Estonia, Letonia și altele - au abandonat imediat aceste structuri în aparatul de stat. Astfel, au redus povara asupra bugetului de stat. Mai mult decât atât, după ce a dat protecția tuturor obiectivelor companiilor private de securitate, statul a început să primească venituri suplimentare în buget din contul impozitelor achitate de aceste firme de pază!

În mod logic, până la luarea unei decizii, autoritățile ar trebui să țină consultări ample cu comunitatea profesională. Dacă, în cuvinte, susținând reformele liberale, ei urmează calea adoptării măsurilor dictatoriale, atunci, având în vedere creșterea tarifelor, uitarea promisiunilor electorale și numirea unor oameni vădit incompetenți la posturi guvernamentale înalte, viața politică a acestei puteri va fi mai scurt decât ciclul parlamentar de 4 ani.